miercuri, 2 ianuarie 2013




Nu pot cunoaste dragostea adevarata decat depasind-o! Incerc sa fac asta in fiecare zi, dar se pare ca ma depaseste ea pe mine. Nu stiu unde gresesc si de ce am impresia ca se poate, cand de fapt nu se poate! Sentimentul de a fi iubit foarte mult de cineva iti da putere... iar eu nu am mai simtit asta de cateva zile. Nu inteleg de ce dragostea ta pentru mine oscileaza. De ce imi dai impresia ca totul e frumos, ca renunti la tot pentru mine, ca vrei sa fim impreuna, cand de fapt... :-< totul e altfel. De ce construiesti poduri acolo unde este nevoie si apoi le lasi sa se prabuseasca? De ce lupti pentru noi si apoi te dai batut? Stiu ca inima mea gandeste gresit, dar credeam ca mai vede si adevaruri... De ce am impresia ca tot ce fac, fac in zadar? Nu-mi mai suport intrebarile. Nu mai am raspunsuri iar... si iar nu e nimeni care stie sa mi le dea. Stiu ca dragostea este medicamentul durerilor. Dar incep sa cred ca se bat cap in cap, deci, dragostea e durere! Si eu te inteleg si te-am inteles din prima zi si de la prima ta poveste... Dar tu ma vezi rea, geloasa si ai impresia ca stai in lanturile mele. Dar cu toate astea nu vrei sa evadezi. Ti-am dat ocazia si nu ai vrut. As vrea sa inteleg ceea ce simti, as vrea sa vad! Sa stiu cu adevarat pentru cine bate inima ta. Stiu ca dragostea absoluta nu exista! Dar totusi am trait-o si ti-am mai spus asta. Tu ai facut din iubire, dragoste! Si tot tu ai facut ca dragostea asta sa fie absoluta. Am o saptamana la dispozitie sa ma gandesc serios la ceea ce trebuie sa fac. Nu mai pot de neliniste!!! Ma distrug singura si tu ma ajuti. Vreau sa fiu fericita!! De ce aveti impresia ca va cer prea mult? Singura nu pot face asta!

Suntem incredibili! Asa cum spui si tu, dragoste!! Dar asa cum suntem, ne invidiaza multi.

Suntem unici si cei mai buni.



Parca totul e altfel. Sunt doua zile mari... Doar doua si ma simt ca prima oara cand te-am cunoscut, cand te-am sarutat si te-am imbratisat! De un an te iubesc neconditionat si as vrea ca iubirea asta sa nu se sfarseasca in veci.

M-ai facut sa ma reindragostesc de nebuniile tale, mi-ai readus fluturasii la viata, m-ai facut sa plang de fericire. SE POATE!! Totul este sa vrei sa ma ai doar pentru tine.



Iarta-mi prostiile din care incep cearta, pentru ca si eu le iert pe ale tale. Abia astept zilele din saptamana urmatoare cand vom fi impreuna non-stop. O sa ne jucam si o sa traim din plin toate momentele! Te iubesc si iti multumesc pentru ca stii sa ma iubesti cum nimeni nu a reusit pana acum! Ai un premiu, Roger! <3 PS: Postarea este pentru faptul ca in urma cu 2 zile ne-am certat teribil si parca totul a fost un vis in urmatoarele zile. Pentru nestiutori
 
Parca traiesc un vis.. Asa simt. Un vis care as vrea sa se termine acum. Nu stiu.. Asa vreau sa cred. Vreau sa cred ca realitatea este cea pe care o stiu eu. Aia de care m-am indragostit. Cand credeam ca nu exista pe lumea asta ceva mai frumos, cand aveam sentimente... Acum parca ma mint in fiecare minut. Nu mai suport! Vreau sa ies din toata mizeria asta. Din stresul asta din fiecare zi! Numai minciuni, reprosuri! Unde e respectul de altadata? Unde sunt vorbele care imi incalzeau sufletul? Au murit! Si odata cu ele si tu... :|

Nu imi place sa recunosc, nu vreau sa cred.. Dar nu mai esti ce ai fost! Si schimbarea asta ma face sa-mi fie frica si ma indeparteaza de tine. Nu mai exista frumos aici!!!
In fiecare zi trebuie sa existe ceva care sa strice tot. M-am saturat!!! Am aceleasi sentimente de demult, cand ma simteam bine numai cand eram la scoala... :-<.. Ca uitam de tot ce se intampla rau in jurul meu.

Nu inteleg. Ce am facut sa nu pot sa fiu fericita? Sau macar respectata frate!! Asa cum respect si eu.. Si mai ales respect de la cei care pretind ca ma iubesc si ca nu fac diferente intre mine si restul lumii...!!! Nu inteleg de ce schimbarile astea radicale!!
Da! Din nou mi-e greu si nu-mi gasesc cuvintele pentru tot ce mi se intampla, sau mai pe fatza.. ce NI se intampla.! Pentru ca este vorba despre noi!
Azi am avut o zi groaznica. Pe toate planurile din pacate! La mine cand vin, vin toate odata! Cel mai grav motiv pentru care mi se poate strica o zi, este o cearta cu tine! Asta face ca orice lucru bun din ziua respectiva sa se transforme in cel mai oribil.
Greselile mele sunt sincere si sunt facute pentru ca imi doresc sa transform ceva. Fac asta pentru ca stiu ca se poate. Am reusit de multe ori, dar se pare ca acum am dat gres. Nu pot schimba anturajul, nu-ti pot schimba prietenii. Pot schimba caracterul tau si sa te fac sa intelegi ca nu ai ce invata acolo! Chiar daca mai bine de un an am stat cu tine, cu voi. E prea mult! Exagerezi. Zi si noapte stai acolo! Eu sunt pusa pe locul 2!
Revenind la greselile mele, una dintre ele considerata de tine imensa, este curiozitatea mea in orice are legatura cu tine. Te deranjeaza cand pun intrebari, cand te sun, cand te interoghez. Imi pasa de tine! Da! Sunt geloasa. Si ce e rau in asta? Si tu esti! Nu am solutii pentru rezovarea problemei. Eu ti-am zis ce am crezut ca e bine, de aici tu alegi. Esti liber. Imi ceri sa slabesc lantul, imi ceri sa ma schimb. Dar din partea ta nu vad nici o schimbare. Uiti de mine prea des! Vreau sa fac ceva, dar nu am puteri! Daca eu gresesc, atunci sa ma bata pe mine Dumnezeu!

Azi am vrut sa vin singura acasa... Am venit incet, am plans... si m-am gandit cum sa ies din cutia asta de lume in care traiesc, sa pot sa fiu libera! Si m-am gandit la libertatea pe care ti-o doresti tu si la cea pe care mi-o doresc eu! As fi stat afara pana dimineata sa ma gandesc la ce trebuie sa fac, ca dupa o cearta neterminata din diverse motive (treaba, munca) sa te porti ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic.. si sa ma intrebi de ce sunt suparata... :| ca si cum nu ai stii... Nu vezi realitatea. Imi pare rau ca spun chestiile astea, dar asa este! Atunci cand sunt botoasa, sunt totul pentru tine. Azi ai fost un vis... ai fost ca in prima zi! Si eu nici nu aveam putere sa ma uit in ochii tai, nu stiu de ce! Te-am luat la un moment dat in brate pentru ca mi-a venit sa plang... Tu nu stii, asa cum nici eu nu stiu multe. Pe care mi le spui tarziu si fara nici un rost. Ieri trebuia sa iesi in oras cu nu stiu cine si ai spus ca ai treaba ca sa creada respectivul ca te tin in lanturi. 8-|... Nu mai pot trai asa. Nu putem schimba nimic si nu vreau sa ajung sa fac iar greseli de neiertat!
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu